Arte plastice

Frumosul din artă – această podoabă a inteligenței și sensibilității umane, prin imagini strălucitoare de viață armonizează rațiunea cu sensibilitatea și-i dezvăluie omului, mereu în căutarea destinului său, sensurile superioare ale vieții. Arta răscolește emotivitatea și conștiința omului, dezvăluindu-i idei, sentimente, atitudini, pasiuni și idealuri la care poate să adere.
Arta, preciza Tudor Vianu, „este forma cea mai perfectă a muncii omenești” în care se materializează prin imagini concret senzoriale, inteligența și sensibilitatea ființei umane.
Când ne gândim la pregătirea elevilor pentru secolul viitor, trebuie să anticipăm ceea ce cred educatorii că reprezintă experiența artistică.
Ceea ce copiii simt și învață despre artă, la o vârsta fragedă, poate deveni o experiență artistică și estetică definitorie pentru judecata și înțelegerea lor asupra prezentului și viitorului. Ei trebuie încurajați spre a deveni participanți activi în crearea artei, mai degrabă decât simplii observatori. Ei vor învăța să privească și să folosească arta ca mijloc de comunicație, atât vizual cât și oral. Experiențele artistice îi solicită continuu pe copii să inventeze noi idei și soluții.
Invitând și încurajând copiii în experiențe artistice, profesorul îi inițiază în procesul învățării într-un mod inedit și incitant. Ceea ce învață copiii provine mai mult din interior, decât din exterior. Ei sunt stimulați să-și ordoneze reacțiile și sentimentele individuale și să le articuleze într-un limbaj simbolic, folosind forme de artă variate.
Arta plastică are o gramatică cu morfologie și sintaxă ale ei proprii, o limbă „universală”, care nu e „maternă” și nu se învață „de la sine” o dată cu articularea primelor cuvinte, nefiind înțeleasă în adevăratul ei sens decât prin cultură și meditație. Bun cunoscător al fiecărui elev in parte, cadrul didactic poate și trebuie să-i atragă în diferite forme de activitate, în lecții joc, prin care elevii să nu fie forțați să se adapteze unei realități străine lor, ci să le faciliteze asimilarea treptată a realului.